Conceptul in arhitectura

<<Conceptul este considerat „o idee abstractă, o noţiune generală; în filosofie, conceptul reprezintă o idee sau imagine mentală a unui grup sau a unei clase de obiecte formată prin combinarea aspectelor lor” (din limba latină, 1550: „conceptum”= ceva adus pe/în lume). Până aici, nimic special (sau folositor în arhitectură).

Spre deosebire de alte sensuri (în mare împrumutate din alte domenii, precum filosofie, lingvistică ş.a.)3, în arhitectură folosesc însă noţiunea de „concept” cu sensul de catalizator ce descătuşează creativitatea, ce declanşează legături deseori neconştiente între diverse elemente sau care oferă posibilitatea înţelegerii unui aspect într-un mod special, devenind un posibil punct de începere al unui proiect. În arhitectură, conceptul poate fi orice, poate consta într-o idee, o noţiune, o imagine, un cuvânt/frază etc. Este foarte importantă identificarea trăsăturilor definitorii ale respectivului element, aplicându-le apoi în cadrul procesului de proiectare; de cele mai multe ori se foloseşte o reprezentare grafică abstractizată a conceptului, încercând a sustrage numai caracteristicile sale esenţiale şi nu majoritatea trăsăturilor, ce ar conduce la o copiere mimetică, ceea ce este, în mod, evident un lucru de evitat. Succesul folosirii unui concept depinde, astfel, de abilitatea arhitectului de a extrage aceste caracteristici marcante şi de a le transpune în cadrul proiectului într-un mod cât mai creativ.>>

Citiți textul integral în numărul 6 / 2014 al Revistei Arhitectura